Curriculum pentru disciplina opțională: Argumentare și dezbatere academică (World Schools)

Notă de prezentare

Prezentul curriculum urmărește formarea competenței de a construi, susține și evalua argumente în condiții de interacțiune competitivă, prin dezbaterea academică în formatul „World Schools". Disciplina tratează dezbaterea ca exercițiu de demonstrație logică comparativă, nu ca revendicare a adevărului absolut și nu ca instrument de invalidare a poziției adverse prin generalizări nefalsificabile sau prin autoritatea aparentă a datelor numerice.

Curriculumul presupune cunoscute, la intrare, elementele mecanice ale formatului de competiție (rolurile vorbitorilor, ordinea și durata discursurilor, regimul intervențiilor). Aceste elemente nu constituie obiect de studiu al disciplinei; ele se dobândesc autonom, prin studiu individual, și se verifică independent de parcursul curricular propriu-zis. Disciplina se concentrează exclusiv pe deprinderile de gândire și construcție argumentativă.

Competențe

Utilizarea rigorii epistemice în evaluarea argumentelor

1. Aplică Standardele Intelectuale Universale — claritate, acuratețe, precizie, relevanță, profunzime, amploare, logică, semnificație, corectitudine — în evaluarea unui argument dat
2. Distinge suportul inductiv, probabilistic, de certitudinea deductivă
3. Identifică falacii logice uzuale — supra-generalizarea, confuzia cauzalitate-corelație, argumentul „toată lumea face asta", atacul la persoană (ad hominem), diversiunea (schimbarea subiectului) — și asumpții needemonstrate într-un discurs dat

Înțelegerea moțiunii ca fundament al poziționării argumentative

1. Aplică un set de întrebări diagnostic (ce, de ce, cum, cine, unde, în ce context) pentru a identifica cerințele de demonstrație ale unei moțiuni
2. Selectează, dintr-un set de întrebări posibile, pe cele relevante pentru o moțiune dată

Construirea argumentului complet

1. Formulează o afirmație însoțită de un mecanism logic explicit
2. Selectează un exemplu relevant și îl generalizează explicit, în legătură cu mecanismul
3. Formulează impactul unui argument, specificat pe agenții afectați
4. Aplică disocierea unui concept al moțiunii în componentele lui defensabilă și indefensabilă, pentru a construi sau respinge un argument
5. Numește schema de argumentare (cauză-efect, opinia expertului, analogie) folosită într-un mecanism dat și aplică întrebările critice corespunzătoare pentru a-i testa soliditatea

Structurarea discursului și a cazului de echipă

1. Formulează datoria de demonstrație a echipei față de moțiune
2. Distribuie motivat datoria de demonstrație între vorbitori
3. Justifică explicit asumpțiile modelului propus

Compararea și sintetizarea argumentelor adverse

1. Compară impactul a două argumente adverse pe criterii explicite — amploare, probabilitate, durată, reversibilitate
2. Sintetizează, într-un discurs final, punctele esențiale ale unei dezbateri, fără a introduce material nou
3. Aplică ierarhizarea valorilor pentru a compara două impacturi care nu diferă doar ca magnitudine, ci ca valoare aflată în joc

Contraargumentarea și gestionarea intervenției

1. Reformulează corect poziția adversă înaintea respingerii ei
2. Construiește un contraargument structurat pe o poziție dată, aplicând tehnica de refutare în patru pași: afirmația adversă — dezacordul — motivul — concluzia
3. Formulează și gestionează intervenții scurte și relevante, orientate spre clarificare, interpretare sau aplicare, nu spre întrebări închise sau retorice
4. Identifică explicit elementul atacat într-un contraargument — premisă falsă, schemă argumentativă aplicată greșit sau asumpție nesusținută

Livrarea orală a discursului

1. Aplică elemente conștiente de modulare vocală — ritm, pauză, accent
2. Adaptează stilul de livrare la conținutul și la publicul discursului

\newpage

Conținuturi

Disciplina este concepută pentru formatul World Schools Style de dezbatere academică (3 vorbitori pe echipă), însă competențele dezvoltate sunt transferabile oricărui format de argumentare structurată.

Întrucât programa nu include conținuturi specifice legate de format, aceasta poate fi adaptată, în funcție de numarul de ore, să le includă, sau nu, și pe acestea. Recomandarea acestei curricule este de a construi cunoștințele despre format în mod paralel, prin ateliere fizice, sau studiu asincrom (surse bune pot fii „Enciclopedia dezbaterii. Formatul World Schools” sau „Manualulde dezbateri în formatul World Schools”).

Alternativ, formatul(ele) specifice competitive pot fi predate dupa finalizarea acestor conținuturi.

Standarde de evaluare

Evaluarea se realizează exclusiv prin metode scrise și verbale, indiferent de lungime, format sau conținut (prin scrierea de argumente, prezentarea unor discursuri etc), diferențiate în grad de dificultate în funcție de nivelul elevilor. Îndeplinirea unei astfel de sarcini se face pe baza Standardelor Intelectuale Universale (claritate, acuratețe, precizie, relevanță, profunzime, amploare, logică, semnificație, corectitudine), aplicate diferențiat, în funcție de sarcină, celor șapte domenii de competență de mai sus. Nu se folosește grila de punctare competițională World Schools (Conținut/Stil/Strategie), rezervată exclusiv concursurilor.

Pentru fiecare sarcină, modul de notare nu se stabilește cu note sau cu grila competițională World Schools, care ar promova competitivitatea și comparațiile din cadrul grupei. În schimb se va folosi scala Neîndeplinit — Minim — Realizat, cu itemi specifici domeniului evaluat. Acest mod de evaluare se face direct proporțional cu nivelul de cunoștințe a elevului și nu cu cea a clasei.

• Nivelul Neîndeplinit = competența nu este demonstrată sau este demonstrată greșit;
• Nivelul Minim = competența este demonstrată parțial, cu erori sau omisiuni semnificative;
• Nivelul Realizat = competența este demonstrată complet, corect și coerent, în acord cu cerințele sarcinii.

Sugestii metodologice

Se recomandă construirea parcursului didactic în jurul unui număr redus de studii de caz (moțiuni), reluate progresiv pe tot parcursul anului, astfel încât elevul să exerseze fiecare competență pe un caz pe care îl cunoaște deja, nu pe un caz nou de fiecare dată.

Bibliografie

1. Ministerul Educației și Cercetării. 2025. Regulament specific de organizare și desfășurare a Olimpiadei Naționale de Argumentare, Dezbatere și Gândire Critică „Tinerii dezbat". București.
2. Cerchez, Genoveva; Lazăr, Emil; Manea, Elena; George, Florin. 2016. Manualul elevului pentru disciplina opțională „Dezbatere, Oratorie și Retorică". București.
3. FNDA Muntenia (Federația Națională de Dezbateri Academice). 2026. Manualul de dezbateri în formatul World Schools.
4. Toulmin, Stephen. 1958. The Uses of Argument. Cambridge University Press.
5. Paul, Richard; Elder, Linda. The Miniature Guide to Critical Thinking: Concepts and Tools (Standardele Intelectuale Universale). Foundation for Critical Thinking.
6. California High School Speech Association. 2003. Speaking Across the Curriculum.
7. Perelman, Chaïm; Olbrechts-Tyteca, Lucie. 1969. The New Rhetoric: A Treatise on Argumentation. University of Notre Dame Press (orig. fr. La nouvelle rhétorique: Traité de l’argumentation, 1958).
8. Perelman, Chaïm. 1982. The Realm of Rhetoric. University of Notre Dame Press (orig. fr. L’Empire rhétorique, 1977).
9. van Eemeren, Frans H.; Grootendorst, Rob. 2004. A Systematic Theory of Argumentation: The Pragma-Dialectical Approach. Cambridge University Press.
10. Walton, Douglas. 2008 (ediția revăzută; orig. 1989). Informal Logic: A Pragmatic Approach. Cambridge University Press.